---

• Úvodní stránka
• O nás
• Grantové programy
• Generation 89
• Program Září 2010
• NEWSLETTER – IUNIE 2010
• Neskoré leto v Bratislave – Rumunské (kultúrne) ročné obdobie 22. septembra – 16. októbra 2010
• Programul ICR Praga – Septembrie 2010
• Partneři
• Vyhledávání
• Registrace zájemců o zasílání novinek
• Archiv
• Kontakt

---

 

Programul ICR Praga

3 iunie, ora 11:00 – Vrăjitoarea pofticioasă – Teatrul „Luceafărul“ din Iaşi, în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului pentru Păpuşi din Praga

Locul de desfăşurare: Teatrul Karlova 44 (Karlova 44, Praga 1, Staré Město)

Intrarea liberă

Vrăjitoarea pofticioasă

Autor: Dan Lungu

Režie: Ion Ciubotaru

Tânărul scriitor ieşean Dan Lungu a scris acest text special pentru teatrul Luceafărul. Se pare că prin combinaţia cuvintelor cu fantezia apar nu numai poveşti, ci şi vrăjitoare agreabile şi simpatice care întotdeauna au la îndemână câte o zicătoare înţeleaptă, mai veche ori mai nouă. Personajele piesei se tot ceartă pentru telecomandă, în timp ce călătoresc într-o lume plină de înţelepciune şi poveşti cu tâlc.

4 iunie, ora 20.00 – Spectacolul Aventurile Baronului Münchhausen – Teatrul „Luceafărul“ din Iaşi la Festivalul Internaţional de Teatru pentru Păpuşi din Praga

Locul de desfăşurare: Biblioteca Municipală din Praga (Mariánské nám. 1, Praha 1)

Intrarea liberă

Aventurile Baronului Münchhausen

Autori: Ion Săpdaru şi Gabriel Andronache

Regia: Ion Săpdaru

Celebru pentru abilitatea sa de a exagera, Baronul Münchhausen poposeşte pentru o oră şi jumătate pe scena teatrului Luceafărul din Iaşi. Ion Sapdaru a conceput scenariul şi un spectacol care, pe fondul binecunoscutelor aventuri ale baronului, testează forţa publicului de a evada într-o lume imaginară, jonglând pe linia fragilă dintre real şi fantastic.

12-13 iunie, între orele 18.00 – 1.00 – Noaptea Muzeelor: „Arta bijutierilor: istorie şi contemporaneitate”

Locul de desfăşurare: Galeria ICR Praga (Anglická 26, Praga 2)

Intrarea liberă

- Expoziţie de fotografie şi prezentare slide-show: „Forme, motive şi tehnici decorative întâlnite pe orfevrăria sibiană între secolele XIV-XVII. Tezaurul de orfevrărie liturgică şi laică al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu”. Invitat: muzeograf Dana Dâmboiu, Muzeul Naţional Brukenthal, http://www.brukenthalmuseum.ro/

- Proiecţie de film: Ţara Moţilor (1938, regia Paul Călinescu)

- Momente coregrafice: grupul ME-SA (Hana Kalousková, Martina Lacová, Karolína Párová) www.me-sa.cz

- Demonstraţii live de confecţionare bijuterie contemporană

Artiste:

Daciana Cuc – Wired Stones: Bijuterii din sârmă de cupru, argintată sau de argint şi elemente pline: pietre semipreţioase, lemn, sticlă de Murano, cristale, perle, sidef: http://dacianadax.wordpress.com/

Eugenia Ghica – Bohemian Sin: Bijuterii din sârmă îmbrăcată în material textil: broderie, voal, satin, chiffon, ciucuri, cu adăugiri de perle, mărgele şi sidef, ceramică: http://bohemiansin.blogspot.com/

16 iunie, ora 18.30 – Proiecţia episodului Operaţiunea Grecia din serialul de documentare Reconstituiri

Locul de desfăşurare: Sala de proiecţii a ICR Praga (Anglická 26, Praga 2)

Intrarea liberă.

Filmul este prezentat în română cu subtitrare în limba engleză.

Operaţiunea Grecia

Narator : Stejărel Olaru

Producător: Alexandru Munteanu

Realizator: Lucia Hossu Longin

Regia: Dan Necşulea

Din grupul de  unsprezece luptători cu arma în mână din munţii Făgăraşului care rezistaseră  aproape şapte ani, mai rămăseseră în viaţă, în anul 1956,  doar şase lideri. Prin profesorul Ioan Grovu, persoană ce făcea parte din grupul de sprijin al partizanilor şi care trădează, este introdus în mijlocul lor ofiţerul de securitate Costică Niculescu. Acesta le promite celor şase luptători o plecare în Grecia, care să-i salveze de urmărirea Securităţii. Urmează alte luni de pregătire, precedate de scrisori şi comunicate din Grecia care să le inspire încredere pentru acest „ultim voiaj”. La momentul fixat, sunt îmbarcaţi în tren şi duşi la Gara de Nord din Bucureşti. Aici îi aşteaptă un autobuz, care urma să-i transporte la Constanţa. Tot autobuzul este însă înţesat de agenţi ai Securităţii, travestiţi în civili. La o oprire, luptătorii sunt prinşi şi dezarmaţi. Un film realizat mai târziu de Virgil Calotescu prezenta înscenarea şi capturarea lor ca o victorie a eroilor securişti împotriva bandiţilor. Cei şase erau toţi tineri studenţi sub 30 de ani. Vor fi executaţi la Jilava în noiembrie 1957.

Filmele documentare din acest serial au fost realizate de Televiziunea Română în colaborare cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România. Fiecare episod prezintă diferite aspecte din perioada comunistă, aspecte care nu au fost cunoscute publicului român decât foarte recent, din momentul în care au fost deschise dosarele fostei Securităţi. Prin studierea arhivelor fostei Securităţi au fost redeschise cazuri judiciare, au putut fi cunoscute metodele şi mijloacele prin care fosta funcţiona fosta poliţie secretă comunistă, precum şi oamenii care duceau la îndeplinire ordinele criminale. Cu concursul actorilor, evenimente care s-au întâmplat în timpul celor doi conducători supremi ai României comuniste, Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948 – 1965) şi Nicolae Ceauşescu (1965 – 1989), sunt aduse la cunoştinţa publicului larg.

19-23 iunie – „A fost odată Golania“: expoziţie, concerte, film

„A fost odată Golania“ comemorează împlinirea a 20 de ani de la demonstraţia-maraton din Piaţa Universităţii din Bucureşti. Dacă pentru cele mai multe dinte ţările Europei Centrale şi de Est o importanţă covârşitoare în căderea regimurior comuniste a avut-o anul 1989, pentru România un an de o însemnătate crucială a fost şi 1990, an marcat de demonstraţia-maraton din Piaţa Universităţii, evenimentele dramatice din 13 iunie şi repetatele invazii ale minerilor. Aceste realităţi sunt foarte puţin cunoscute într-o lume care uită în din ce în ce mai mare măsură ce s-a întâmplat în Europa Centrală şi de Est în 1989 şi înaintea acestui an.

Manifestaţia-maraton din Piaţa Universităţii reprezintă un eveniment extrem de însemnat al istoriei post-revoluţionare a României, testul de maturitate al societăţii civile româneşti, expresia nedisimulată şi de necontestat a aspiraţiilor către o democraţie autentică, a poziţiilor ferm anticomuniste şi antidictatoriale ale intelectualităţii româneşti.

Program:

19 iunie, ora 19.30 – Concert audio-video „Live from the Archive“, Electric Brother şi Casa Gontz

Locul de desfăşurare: Palatul Akropolis (Kubelíkova 1548/27, Praga 3)

Intrarea liberă.

„Live from the Archive“ prezintă în imagini de arhivă şi mixaj audio evoluţia României din anii ’50 până la mineriadele anilor ’90.

Electric Brother, DJ

Electric Brother – compozitor, DJ, sound designer din Bucureşti. Este gazda emisiunii săptămânale Retroelectro de la Radio Guerilla. În 2004 a câştigat premiul Heineken Best Romanian DJ. A concertat ca solist şi ca membru al formaţiei Aievea, în cadrul a diferite evenimente muzicale în Europa şi nu numai – a participat la prestigiosul Festival de Jazz din Montreux.

De asemenea, Electric Brother compune muzică pentru piese de teatru şi film. Cel mai recent proiect în care a fost implicat ca sound designer este filmul “Marţi, după Crăciun” (r. Radu Muntean), film nominalizat la Cannes 2010 pentru premiul “Un Certain Regard”.

http://electricbrother.ro
www.myspace.com/electricbrother

Casa Gontz – Daniel Gontz, VJ

Daniel Gontz este unul din cei mai importanţi artişti vizuali din România. Proiectele lui vizuale păstrează imaginea ca o unitate, de la fotografie la instalaţii, VJ-ing, clipuri muzicale sau ilustraţii video.

Daniel Gontz a absolvit masterul la Academia de Arte Frumoase din Viena, a avut peste 50 de expoziţii în galerii şi spaţii contemporane de artă în întreaga lume. Totodată, în România a avut proiecte de intervenţie urbană: „Fântânile colorate“ din Piaţa Unirii din Bucureşti, „Respiro“ – un semnal de alarmă pentru problemele traficului urban, „Punctul albastru“ care atrage atenţia asupra clădirilor din Bucureşti cu risc estetic ridicat – proiecte care au avut un larg ecou în plan naţional.

Daniel Gontz adoptă cele mai noi tehnologii (el a găzduit un hotel online, o agenţie virtuală de turism şi un post TV), testând cele mai noi tendinţe în arta video.

www.gontz.com

22 iunie, ora 17.00 – Vernisajul expoziţiei „A fost odată Golania“

Locul desfăşurării: Piaţa Teatrului Naţional din Praga (Ostrovni 1, Praga 1)

Intrarea liberă.

Expoziţia documentară de fotografie şi ziare „A fost odată Golania“, pregătită de Muzeul Naţionald e Istorie a României şi de Revista „Istorie şi Civilizaţie“, prezintă o incursiune în ceea ce este cunoscut în România ca „Fenomenul Piaţa Universităţii – 1990“: o serie de manifestaţii de stradă antiguvernamentale prin care s-a protestat contra hotărârii Frontului Salvării Naţionale de a participa la primele alegeri libere de după căderea dictaturii comuniste. Ulterior această structură provizorie s-a transformat în partid politic şi contrar angajamentului luat de a nu participa la alegerile parlamentare, s-a angajat, totuşi, în cursa electorală.

Un moment politic semnificativ al acestei perioade a fost reprezentat de lansarea în martie a Proclamaţiei de la Timişoara care prevedea la punctul 8 excluderea din viaţa politică a ţării pe o perioadă de 5 ani a nomenclaturii comuniste (membrii Frontului Salvării Naţionale făcând parte din această fostă nomenclatură comunistă).

Luna aprilie a anului 1990 a însemnat declanşarea fenomenului „Piaţa Universităţii“, manifestaţie maraton care s-a desfăşurat zilnic pe parcursul a 2 luni, culminând prin chemarea adresată minerilor din Valea Jiului de către puterea legitimată prin alegerile din 20 mai (alegeri câştigate de FSN) de a restabili în mod violent ordinea în Capitală în zilele de 14 şi 15 iunie 1990.

22 iunie, ora 17.30-19.00 – Concert Timpuri Noi: www.timpurinoi.eu

Locul de desfăşurare: Piaţa Teatrului Naţional din Praga (Ostrovni 1, Praga 1)

Intrarea liberă.

Formaţia ia fiinţă în 1983. Până în 1991, Timpuri Noi a fost o trupă underground, datorită stilului, limbajului şi mai ales conţinutului subversiv al textelor. Toate acestea au făcut ca Timpuri Noi să fie, în toţi aceşti ani (1983-1991), o formaţie aproape necunoscută, deşi nivelul artistic şi repertoriul ar fi putut-o impune printre formaţiile pe atunci în mare vogă. După 1989, Timpuri Noi devine cea mai populară formaţie din România în anii 1994 şi 1995, rămânând până astăzi una din cele mai bine cotate formaţii rock din România.

Timpuri Noi a fost prezentă la toate ediţiile festivalului Rock Bucureşti, având onoarea să deschidă, cu respectivele ocazii, recitalurile unor nume importante din muzica rock internaţională cum ar fi: Ian Gillan şi Uriah Heep (1992), Asia şi Scorpions (1993), Saxon, Paradise Lost şi Jethro Tull (1994), Iron Maiden şi Kreator (1995).

23 iunie, ora 19.00 – Proiecţie „Piaţa Universităţii – România“ (r. Stere Gulea, Vivi Drăgan Vasile, Sorin Ilieşiu, 1991)

Locul de desfăşurare: Cinematograful Evald (Národní 28, Praga 1)

Intrarea liberă.

Documentarul prezintă mitingul din Piata Universităţii din iunie 1991, unde au avut loc demonstraţii ale studenţilor împotriva guvernului neocomunist care ameninţa să ocupe conducerea ţării după înlăturarea de la putere a dictatorului Nicolae Ceauşescu. Sunt prezentate, de asemenea, şi represiunile brutale ale guvernului şi ale minerilor din Valea Jiului la adresa protestatarilor. Regizorul filmului, care se afla şi el printre participanţii la miting, a refăcut evenimentele folosind imagini rare, multe înregistrate de amatori şi a dezvăluit o latură a întâmplărilor total diferită de versiunea oficială a TVR – Televiziunea Română. Sfârşitul include reportaje despre aceste incidente, difuzate pe posturile de televiune străine.

21-27 iunie – A XI – a ediţie a Festivalului DEVĚT BRAN 2010

Anul acesta, în 2010, comemorăm 65 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Programul Festivalului este organizat de Ministerul Apărării în colaborare cu Institutul de Istorie Militară, sub înaltul patronaj al Ministrului Apărării al Republicii Cehe, domnul Martin Barták. Proiectul evocă rolul soldaţilor evrei cehoslovaci care au luptat pe fronturile de est si de vest. Pe lângă documente de arhivă (fotografii, filme precum şi diverse alte documente) vom prezenta publicului larg şi supravieţuitorii acelei perioade.

Tematica celei de-a XI-a ediţii a festivalului este dedicată culturii evreieşti din România. În România există în prezent cinci comunităţi de confesiune mozaică. În Bucureşti, ca şi în Moscova, funcţionează un teatru evreiesc. Publicaţiile de specialitate relatează contribuţia muzicienilor originari din Transilvania la dezvoltarea muzicii evreieşti de rit askenad. Literatura este, de asemenea, un alt domeniu de mare interes pentru reprezentanţii culturii evreieşti din România, de aceea am considerat oportun să invităm câţiva scriitori români la Praga şi să organizăm serate literare. Suntem convinşi că vom avea de unde alege şi că publicul va fi încântat.

Programul secţiunii pragheze a festivalului cuprinde, ca de obicei, participarea unor artişti din Germania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Rusia.

Secţiunea de primăvară prezintă publicului bucureştean pe cei mai reprezentativi artişti cehi. Secţiunile de toamnă şi iarnă ale Festivalului Devět bran (Nouă porţi) se va deschide la sfârşitul lunii septembrie cu tradiţionalul festival de film de la Luhačovice şi va continua la începutul lunii noiembrie cu Festivalul multicultural de la Trutnov, iar închiderea evenimentului va avea loc în cadrul proiectului Poarta Cehoslovacă, în capitala Slovaciei, Bratislava.

Programul festivalului va fi anunţat ulterior.

Mai multe infomaţii la: www.9bran.cz

30 iunie – 2 iulie: Târg de artă meşteşugărească „Artă şi tradiţie – Trademark Romania”

Timp de trei zile, ţesutul, olăritul, prelucrarea pielii şi a lemnului în scopuri decorative şi utilitare, pictura icoanelor pe sticlă, încondeierea ouălor în stil tradiţional românesc vor fi prezente în atelierul meşteşugăresc creat în Piaţa Păcii din Praga. 15 meşteri artizani din zona Clujului, vor face demonstraţii live şi îi vor invita pe vizitatorii târgului să descopere frumuseţea artelor tradiţionale româneşti.

Ansamblul popular „Dor transilvan“ va susţine pe 1 şi 2 iulie spectacole de muzică şi dansuri tradiţionale româneşti.

La centrul de informare amenajat în târg vor fi puse la dispoziţie materiale informative culturale şi turistice.

Produsele create şi prezentate de meşteşugarii români, precum şi CD-uri cu muzică tradiţională românească şi vin românesc vor putea fi cumpărate de către vizitatorii târgului. Târgul va fi deschis zilnic între orele 10.00 şi 19.00. În ultima zi, târgul se închide la ora 17.00.

Programul târgului:

30 iunie

- ora 11.00 – Deschiderea festivă a Târgului de artă meşteşugărească „Artă şi tradiţie – Trademark Romania”;

Cuvânt de salut din partea oaspeţilor români

Scurtă prezentare a meşteşugurilor tradiţionale româneşti

- între orele 11.30 şi 19.00 – program de târg;

- ora 19.00 – închiderea.

1 iulie

- între orele 11.00 şi 17.00 – program de târg;

- între orele 17.30 şi 19.00 – spectacol folcloric susţinut de ansamblul „Dor transilvan”;

- ora 19:00 închiderea.

2 iulie

- între orele 11.00 şi 17.00 – program de târg;

- între orele 14.00 şi 15.30 – spectacol folcloric susţinut de ansamblul „Dor transilvan”;

- ora 17.00: închiderea târgului.

***

Până pe 11 iunie 2010 – Expoziţia de pictură, grafică, desen şi artefact – Creaţii cu mai multe înţelesuri, semnată de pictoriţa româncă Anca Covrig şi artista plastică cehă Sevda Kovářová

Locul de desfăşurare: Galeria ICR Praga (Anglická 26, Praga 2)

Pe cele două artiste le apropie în primul rând înţelegerea sensibilă a lumii şi a existenţei în cheie feminină. Pictura schematizată până la esenţă a artistei românce stabilite de aproape zece ani în Cehia contrapunctează grafica secvenţială, aproape intimistă a pragmaticei graficiene cehoaice care şi-a asumat cu stoicism principiul de a nu vizualiza niciodată „mai mult decât se poate cuprinde la o singură privire”. În compensaţie, perspectiva oferită de Anca Covrig este doar în aparenţă exhaustivă: izbăvită de greutatea apăsătoare a detaliului, totalitatea formală a mesajului se traduce printr-o veşnic irezolvabilă ecuaţie existenţiale redusă la termenii de bază sau printr-un etern semn de întrebare adresat lumii. În ipotetice răspunsuri s-ar putea constitui tocmai delicatele detalii grafice propuse de Sevda Kovářová.

Până pe 6 iunie – Expoziţia de machete arhitectonice şi planşe Architecture & Inclusion

Locul desfăşurării: Galeria Jaroslav Fragner (Betlémské náměstí 5a, Praga 1)

Tineri arhitecţi şi studiouri de arhitectură din 10 ţări europene (România, Cehia, Portugalia, Marea Britanie, Olanda, Austria, Germania, Slovacia, Norvegia, Suedia) vor prezenta, în cadrul Anului European al Integării Sociale şi al Luptei Împotriva Sărăciei, propuneri pentru soluţionarea problemelor social-urbane, soluţii viabile pentru includerea în societate a minorităţilor sociale: persoane în vârstă, cu handicap, persoane fără adăpost etc.

Proiectul, apărut din iniţiativa şi sub coordonarea cluster-ului EUNIC Republica Cehă, cuprinde, în afara expoziţiei propriu-zise, comunicări, prelegeri şi mese rotunde dedicate evoluţiilor în fenomenul arhitectonic contemporan şi modului în care arhitectura poate contribui la dezideratele integrării sociale.

Organizatori: Institutul Cultural Român, Institutul Camões – Portugalia, British Council, Forumul Cultural Austriac, Goethe-Institut, Institutul Cultural Slovac, Ambasada Ţărilor de Jos, Ambasada Norvegiei, Ambasada Suediei, Ambasada Danemarcei.

România este reprezentată prin proiectul arhitectonic „Social Community Centre“ propus de Sergiu Demean şi Corneliu Costeant, de la Facultatea de Arhitectură din Timişoara. Proiectul vizează integrarea diferitelor minorităţi sociale (persoane în vârstă, orfani, familii tinere cu probleme financiare, persoane fără adăpost, minorităţi etnice).

Pentru mai multe detalii, se pot consulta:

- site-ul Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara:

http://www.arh.upt.ro/

- site-ul galeriei Jaroslav Fragner

http://www.gjf.cz

***

Cursuri de limba română

Învaţă limba română în România!

Institutul Cultural Român organizează cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cetatea transilvană de secol XII – Braşov!

Pentru detalii, accesaţi: http://www.icr.ro/cursuri_brasov

Curs de limba română la Universitatea din Ostrava

În strădania noastră de a populariza iniţiativele menite a creşte interesul pentru limba şi cultura română, ne face plăcere să amintim faptul că Universitatea din Ostrava a lansat un curs de limba română care se ţine pe parcursul actualului semestru, sub conducerea doamnei Prof. PhDr. Jitka Smičeková şi a domnului David Božetěch, traducător.

Pentru mai multe detalii, vizitaţi: http://ff.osu.cz/kro/

În fiecare luni, cursurile de limba română organizate de Institutul Cultural Român din Praga se defăşoară la sediul nostru din strada Anglická 26 după următorul program:

- începători: 17:30 - 18:45, prof. Dr. Jiří Felix, sala de studii a ICR Praga, parter.

- avansaţi: 18:45 - 20:00, prof. Dr. Jiří Felix, sala de studii a ICR Praga, parter.

- conversaţie: 17:30 - 19:00, Dr. Mircea Dan Duţă, lobby ICR Praga, etajul 1.

***

Calendar artistic

Cultura română este una dintre cele mai bogate şi diverse culturi din Europa şi nu numai. În spaţiul românesc şi-au avut originile mari personalităţi ale lumii. Istoria artei plastice ar fi fost cu mult mai săracă fără Brâncuşi sau Grigorescu, muzicii i-ar fi lipsit sensibilitatea lui Enescu sau a lui Porumbescu, iar tehnicii i-ar fi luat mai mult timp sa scoată la iveală motorul cu reacţie ori insulina fără Henri Coandă şi Nicolae Paulescu.

Institutul Cultural Român din Praga şi-a propus să treacă în revistă măcar o parte din personalităţile care au influenţat covârşitor evoluţia spiritualităţii. Fie că e vorba de artă plastică, muzică, tehnică şi inventică sau de pionierat în domenii noi, prezentăm în cele ce urmează atât personalităţile unanim recunoscute la nivel mondial, cât şi figuri rămase pe nedrept în anonimat.

SERGIU CELIBIDACHE

28 iunie 1912, Roman - 14 august 1996, La Neuville-sur-Essonne, Franţa

dirijor şi compozitor român, membru de onoare al Academiei Române

S-a născut la Roman. Primii ani după liceul absolvit în oraşul natal şi i-a petrecut la Iaşi, unde ia lecţii de pian şi compoziţie, apoi se înscrie la cursurile de filosofie şi matematică ale Universităţii din Bucureşti.

În 1936 pleacă la Berlin unde studiază la Academia de Muzică, având ca profesori pe Walter Gmeindl şi Heinz Tiessen (compoziţie), Fritz Stein (arta dirijatului). În acelaşi timp audiază cursurile de filosofie ale lui Eduard Spranger (psihologie) şi Nicolai Hartmann (metafizică).

Abia sfârşite studiile, devine în 1945 dirijor pro tempore al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, întrucât directorul acesteia, Wilhelm Furtwängler, fusese suspendat din funcţie, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Până în 1952, când Furtwängler, reabilitat, redevine şef al orchestrei, Celibidache dirijează peste 400 concerte cu orchestra filarmonică din Berlin, impunându-se ca personalitate muzicală de o excepţională exigenţă artistică, nu totdeauna comodă pentru componenţii unei orchestre. Suferă o mare deziluzie când aceştia, în 1954, îl aleg pe Herbert von Karajan dirijor pe viaţă, ca succesor al lui Furtwängler.

Pentru un timp, nu mai are o funcţie permanentă, fiind invitat cu regularitate la pupitrul unor renumite orchestre simfonice europene: Orchestra Radio din Stuttgart, Orchestra Naţională din Paris, Orchestra Simfonică Radio din Stockholm. Între 1960 şi 1962 ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Accademia Musicale Chigiana din Siena, iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori selecţionaţi cu multă severitate.

În 1979 primeşte funcţia de director muzical general al oraşului München şi de dirijor permanent al orchestrei filarmonice din acest oraş. Sub conducerea sa, Filarmonica din München devine una din cele mai bune orchestre simfonice din lume.

Sergiu Celibidache a fost un mare interpret al muzicii post-romantice, fiind recunoscut ca dirijor neîntrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner, precum şi al impresioniştilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut în special pentru varietatea tempo-urilor: astfel, cu cât pasajul muzical era mai bogat şi mai complex, cu atât tempo-ul devenea mai lent, un stil care dădea un efect deosebit în sala de concert. Din acest motiv, Celibidache a refuzat înregistrările pe discuri.

Printre alte compoziţii, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite.

Pentru activitatea sa artistică, Sergiu Celibidache a primit diverse distincţii, printre care: cetăţean de onoare al oraşului München (1992), membru de onoare al Academiei Române (1992), doctor honoris causa al Universităţii din Iaşi (1992), Ordinul Maximillian pentru Ştiinţă şi Artă (Germania, 1993).

A murit la 14 august 1996, la reşedinţa sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret (în apropiere de Paris).

Surse:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_celibidache

http://www.bach-cantatas.com/Bio/Celibidache-Sergiu.htm

***

Creativitate şi inovaţie

HERMANN OBERTH

25 iunie 1894, Sibiu - 28 decembrie 1989, Nürnberg

a fost unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii

Născut la Sibiu, Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Ţiolkovski şi americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinţi fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind în mod esenţial identice, deşi cercetarea a avut loc în mod independent.

Încă de la vârsta copilăriei, Hermann a fost fascinat de acest subiect prin cărţile lui Jules Verne, în special De la Pământ la Lună şi Călătorie în jurul Lunii, pe prima mărturisind că a citind-o de nenumărate ori, până a ajuns aproape să o ştie pe dinafară. În urma influenţei acestor cărţi şi concluziei personale că ideile prezentate de Jules Verne nu erau întru totul fanteziste, Hermann a construit primul model de rachetă încă din şcoala generală, în jurul vârstei de 14 ani.

În 1912 Hermann Oberth a devenit student la medicină al Universităţii din München, participând apoi ca medic militar la Primul Război Mondial. După război s-a întors la aceeaşi universitate, de data aceasta studiind fizica sub îndrumarea unora dintre cele mai luminate minţi ale vremii.

În 1922, lucrarea sa de doctorat despre ştiinţa rachetelor a fost respinsă, fiind considerată utopică. Lucrarea a fost totuşi tipărită folosind fonduri private şi a produs controverse în presă. Hermann a comentat ulterior că s-a abţinut, în mod deliberat, să scrie o altă lucrare de doctorat, cu scopul declarat de a deveni un om de ştiinţă mai valoros decât cei care i-au respins-o, chiar fără a fi recunoscut de aceştia. Oberth a fost un critic al sistemului de învăţământ al vremii, comparându-l cu o maşină cu farurile aţintite înapoi, lipsită de viziune de viitor.

În 1923, Hermann Oberth a publicat cartea Racheta în spaţiul interplanetar, iar în 1929, Moduri de a călători în spaţiu. În anii 1928-1929, Hermann a lucrat la Berlin în calitate de consultant ştiinţific la primul film din istorie cu acţiune care se desfăşura în spaţiu: Femeile de pe Lună. Filmul a fost produs de UFA-Film Co., în regia lui Fritz Lang şi a avut un succes enorm în popularizarea noii ştiinţe a rachetelor. În toamna lui 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse. În aceste experimente a fost asistat de studenţi de la Universitatea Tehnică din Berlin, printre care se afla şi Wernher von Braun. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume s-au folosit 95 dintre invenţiile şi recomandările lui Hermann Oberth .

La sfârşitul războiului, Hermann Oberth lucra la complexul WASAG, de lângă Wittenberg, la rachete cu combustibil solid, pentru apărare aeriană. După terminarea războiului şi-a mutat familia la Feucht, lângă Nürnberg. În 1948, lucra în calitate de consultant independent şi scriitor în Elveţia. În 1953, s-a întors la Feucht pentru a ajuta la publicarea cărţii sale Omul în spaţiu în care descria ideile sale legate de un reflector spaţial, o staţie spaţială, o navă spaţială electrică şi costume de cosmonaut.

În anul 1960, a lucrat la Convair, în calitate de consultant tehnic de-a lungul dezvoltării rachetelor Atlas, în Statele Unite.

Hermann Oberth s-a retras în 1962, la vârsta de 68 de ani. Criza petrolului din 1977 l-a făcut să se concentreze asupra surselor alternative de energie, aceasta ducând la concepţia planului unei centrale eoliene. Principalele sale activităţi, după ce s-a retras, au fost însă legate de filosofie.

S-a stins din viaţă la 28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani, la Nürnberg.

După moartea sa, s-a deschis la Feucht Muzeul Spaţial Hermann Oberth, unde cercetările sale şi rezultatele acestora sunt disponibile publicului. Societatea Hermann Oberth reuneşte oameni de ştiinţă, cercetători şi astronauţi din toată lumea pentru a-i continua opera.

Surse:

http://www.centennialofflight.gov/essay/SPACEFLIGHT/oberth/SP2.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hermann_oberth

http://www.kiosek.com/oberth/

***

Anti-comunism. Personalităţi

EMIL CIORAN

8 aprilie 1911, Răşinari – 20 iunie 1995, Paris

filosof şi scriitor

Emil Cioran începe studiul filozofiei la 17 ani, la Universitatea din Bucureşti. A fost coleg cu marele filosof român Constantin Noica şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu. Bun cunoscător al limbii germane, a studiat în original pe Kant, Schopenhauer şi Nietzsche. Încă din tinereţe a demonstrat o înclinaţie deosebită spre agnosticism, apărându-i evidenta „incovenienţa existenţei“. În 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin. În 1934 apare prima lui carte „Pe culmile disperării“, volum distins cu Premiul Comitetului pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi. Apoi, succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937). Volumul Schimbarea la faţă a României a fost autocenzurat în ediţia a doua apărută la începutul anilor 90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretenţioase şi stupide“.

În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaş, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabileşte definitiv în Franţa.

Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente şi senzaţii violente. Preocupat de problema morţii şi a suferinţei, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajută supravieţuirii. Tema alienării omului, temă existenţialistă prin excelenţă, este formulată astfel, în 1932, de Cioran: „Să fie oare pentru noi existenţa un exil şi neantul o patrie?“ Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran: contingenţa fiinţei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârşitul civilizaţiei, ameninţarea Răului, refuzul consolidării prin credinţă, obsesia absolutului, viaţa ca expresie a exilului metafizic al omului etc.

Aflat în Franţa, în 1957, Emil Cioran îi adresa o scrisoare prietenului Constantin Noica „Despre două tipuri de societate. Scrisoare către un prieten de departe“ în care scria: „Din acea ţară care a fost a noastră şi care nu mai e a nimănui stărui, după atâţia ani de tăcere, să-ţi dau amănunte despre preocupările mele cât şi despre lumea minunată în care, îmi spui, am norocul să trăiesc şi să umblu în voie.“ Pe 1 martie 1960 este dată sentinţa în procesul Noica-Pillat, în care principalele capete de acuzare fuseseră legate de producerea şi răspândirea a ceea ce ulterior s-a numit samizdat („Povestiri despre om“, eseu filozofic de Constantin Noica şi „Aşteptând ceasul de apoi“, roman al lui Dinu Pillat) şi a scrierilor duşmănoase ale românilor din exil Emil Cioran, Mircea Eliade, Vintilă Horia. În „lotul Noica-Pillat“ au fost inculpaţi 23 de intelectuali români, toţi primind sentinţe de la 7 până la 25 de ani de temniţă.

„Cioran: comunismul a creat un nou hiat, ca şi creştinismul. Două planete – dinainte şi de după. (…) Soljeniţîn este şi el un produs al lumii comuniste, şi anume al puterii centrale. Un Soljeniţîn bulgar sau român e de neconceput, căci numai din Uniunea Sovietică putea să apară cineva care să-şi ridice cu atâta forţă vocea împotriva acesteia – în orice caz, acest om trebuia să provină de acolo. (...) Comunismul din Franţa este terminat, atât în rândul poporului, cât şi printre intelectuali, pur şi simplu s-a dus. În Germania e mult mai rău. Nu înţelege Germania asta.

16.12.1985, Paris. La întrebarea pe care i-o pun cu privire la diminuarea influenţei comunismului în rândul intelectualilor, Cioran răspunde: moartea lui Sartre. Influenţa acestuia a fost enormă.

Cioran mi-a povestit mult despre România, despre mizeria de acolo, despre faptul paradoxal că acolo se scrie mult despre el, mai ales despre cărţile sale româneşti, de mult epuizate – înfaţă, fotografii uriaşe ale lui Ceauşescu (în reviste).” (fragmente din „Scrisori către Wolfgang Kraus”)

Interzis pe pământul României până la căderea regimului comunist, Cioran n-a cunoscut o consacrare internaţională decât într-un târziu. Moare în 1995 la Paris.

Surse:

Emil Cioran, Istorie şi Utopie, Ed. Humanitas, 1992

www.romlit.ro/wolfgang_kraus_despre_emil_cioran

http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Cioran

http://www.cioran.eu/

***

ASOCIAŢIA ROMÂNILOR DIN CEHIA

Calendarul festivalurilor de folclor in 2010

COLABORARE FOS ČR CU ASOCIAŢIA ROMÂNILOR DIN CEHIA

FESTIVALURI FOLCLORICE DIN CEHIA CU PARTICIPARE ANSAMBLURI FOLCLORICE ROMÂNEŞTI ŞI FESTIVALURI FOLCLORICE DIN ROMÂNIA CU PARTICIPARE ANSAMBLURI FOLCLORICE CEHEŞTI

1. Velke Losiny – Cehia - 14-16.05.2010 - Festivalul naţional folcloric „ZPĚVAČEK“ - pentru cântăreţi copii cu vârsta până la 15 ani. Din România va participa cântăreaţa de numai 12 ani eleva din comuna PLOPI judeţul Sălaj, Alexandra CHIRA, cea care a fost declarată „ambasadorul culturii româneşti„ de către participanţii la întâlnirea ambasadorilor români din luna septembrie 2009 de la Ateneul Român. Înaintea acestui festival concurs, au loc în Cehia o serie de concursuri locale şi regionale la care participă peste 50.000 de copii, după care căştigătorii, cca 60 de copii, participă în luna mai a fiecărui an la Festivalul concurs de la Velke Losiny unde se alege Zlaty Slavik (Privighetoarea de aur) cum este numit câştigătorul marelui premiu. La acest festival participă şi şase copii cântăreţi talentaţi din străinătate.

2. Veseli nad Moravou - 03 - 07 iunie 2010 - Festivalul internaţional de folclor pentru copii cu vârsta până la 15 ani. Din România va participa Ansamblul de cântece şi dansuri populare de la Casa copiilor din Arad condus de către maestrul coregraf Vasile PERI şi dirijorul Doinel CLEJ.

3. Festivalul internaţional de cântece şi dansuri populare de la Plzen – 10 – 13 iunie 2010 - Din România va participa Ansamblul profesionist de cântece şi dansuri populare „Floare de pe Bărăgan“ Slobozia condus de către profesorul Constantin OBREJAN.

4. Festivalul de cântece şi dansuri populare pentru copii „CARPATICA“ Deva România - 01 –07 august 2010. Din Cehia va participa ansamblul folcloric copii din oraşul Kyjiov - Moravia – Cehia.

5. Cea de-a XIV - a ediţie a "Festivalului cântecului şi jocului codrenesc – Oţeloaia", localitatea Homoroade, judeţul Satu Mare - 19 – 22 august 2010 - Din Cehia va participa Ansamblul folcloric "KUŘATKA" din CHRUDIM.

6. Festivalul folcloric „Febio Fest Moneasa 2010“ judeţul Arad România - 19 -22 august 2010. La invitaţia centrului Cultural judeţean Arad şi a comunei Olari judeţul Arad, ansamblul folcloric din Marianske Lazně va participa la Festivalul folcloric „Febio Fest Moneasa 2010“ judeţul Arad România.

7. Festivalul international de folclor „Pražsky jarmark 2010“- 24 – 27 august 2010 – La acest festival va participa din România ansamblul de cântece şi dansuri populare „Dănţăusii din comuna Groşi Maramureş“ sub conducerea vestitului taragotist Dumitru DOBRICAN.

8. MFF u Toltenského pánství - Krasna Lipa - Usti nad Labem – 03 - 05. 09. 2010. Din România va participa Ansamblul de cântece şi dansuri populare de copii din oraşul Simeria România.

9. MFDFS Písní a Tance – Luchačovice - 09 -12.09.2010 - Festivalul internaţional de cântece şi dansuri populare de copii. La acest festival va participa din România Ansamblul de cântece şi dansuri populare - copii „Cununiţa năzdrăvană“ din Satu Mare.

10. Marianske lazně- Festivalul folcloric „Mariansky podzím“ 16 -19.09.2010 – cu participarea ansamblului de cântece şi dansuri populare „Spicul“ din comuna Olari judeţul Arad România.

11. GALA VEČER - Zpěvaček – Slavik (Privighetoarea Cehă) 11- 12 octombrie 2010 - care constă în 2 spectacole de gală la Narodni Dům na Vynohradech şi la Palace ŽOFIN. La acest festival participă cântăreţii copii premiaţi la Festivalul de la Velke Losiny şi 6 copii cântăreţi din străinătate. La festival mai participă: Orchestra profesionistă de muzică populară „Broln“ de la Radio BRNO, Ansamblul profesionist de cântece şi dansuri populare şi orchestra de muzică populară a armatei cehe, violonistul de renume internaţional Jaroslav SVĚCENÍ şi mulţi alţi artişti consacraţi de renume din Cehia. Din România va participa eleva Georgiana PETRESCU, din oraşul SEBEŞ – Alba, îndrumată de către cântăreaţa consacrată Adina MEDREA.

12. Arad România „Festivalul vinului Arad“ 15 - 19 octombrie 2010. Din Cehia va participa ansamblul folcloric de la Svatobořice Mistřin zona oraşului Kyjiov din Moravia.

Ing. Nicolae DEDULEA

Preşedintele Asociaţiei Românilor din Cehia

***

Teatrul „Luceafărul” din Iaşi

După ce în 2009 a obţinut Premiul pentru plastica scenică, la cea de-a XIII-a ediţie a Festivaul Internaţional de Teatru pentru Păpuşi de la Praga, Teatrul Luceafărul din Iaşi a fost invitat şi anul acesta la acelaşi festival.

La ediţia din acest an Teatrul Luceafărul prezintă două piese foarte originale, atât prin abordare cât şi prin tematică. Spectacolul Vrăjitoarea pofticioasă a fost scris special pentru teatrul Luceafărul de către prozatorul Dan Lungu. Tânărul scriitor ieşean s-a dovedit a fi foarte creativ. Se pare că din combinaţia cuvintelor cu fantezia nu iese doar o poveste ci şi o vrăjitoare, un personaj delicios, întotdeauna având la îndemână câte o zicătoare înţeleaptă, mai veche ori mai nouă. Personajele se tot ceartă pe telecomandă în timp ce călătoresc într-o lume plină de Înţelepciune, o lume plină de poveşti cu tâlc. Regia spectacolului este semnată de Ion Ciubotaru.

Al doilea spectacol, Aventurile Baronului Münchhausen este foarte original prin prisma abordării cunoscutelor aventuri ale baronului. Celebru pentru capacitatea sa de a fabula, Baronul Münchausen poposeşte pentru o oră şi jumătate pe scenă, în faţa noastră, aducând cu sine lumea neobişnuită a unor aventuri pline de vrajă. Ion Sapdaru a conceput scenariul şi un spectacol care, pe fondul binecunoscutelor aventuri ale baronului, provoacă publicul către evadarea într-o lume imaginară, dar şi către încercarea de a jongla pe linia fragilă dintre real şi fantastic. Scenariul şi regia sunt semnate de Ion Săpdaru şi Gabriel Andronache.